Capitolul 17: Violul si Adevarul

DPV: Layla
    Tot ce-mi aminteam era ca vorbeam cu o tipa blonda Rebekah. Dupa era ca si cum eram vrajita. Ciudat. Incerc sa deschid ochii dar parca aveam bolovani pe pleoape. Auzeam miscari in jurul meu dar....parca nu era nimic acolo. Pana la urma reusesc sa-i deschid dar....tot ce vedeam era intuneric. Ma simteam legata strans de un scaun. Incerc sa ma sbat dar nu reusesc deloc. Vroiam sa scap, dar fara succes. Deodata aud niste pasi.
-   Mai, mai, mai, pe cine avem noi aici...Chiar Layla in persoana. aud o voce scarboasa care se gandea numai la prostii.
-   Cine esti? intreb speriata. Eram legata fedeles asa ca, daca se atinge de mine, n-o sa pot face nimic. Urasc cand sunt neputincioasa in fata inamicului.
    Simt cum imi da cagula jos si in fata imi apare un barbat de vreo 40-45 de ani. Arata oarecum bine, avea parul argintiu si ochii verzi, dar privirea lui imi provoca scarba. Imi parea cunoscut, dar....totusi nu prea.
-   Chiar nu-ti amintesti de mine? ma intreaba nedumerit, apoi expresia fetei i se schimba de la nedumarita la curioasa, de la curioasa la ” Mi-am dat seama ca are amnezie” si dupa la.....nu pot descrie stralucirea diabolica din ochii lui negrii ca taciunele. Il vad apropiindu-se de mine.
-   Tu chiar nu stii cine sunt eu...nu-i asa? ma intreaba calm dar se vedea pe fata lui ca planuieste ceva.
-   Nu, si nici nu ma intereseaza. Vreau sa ies de aici. Lasa-ma! ii spun nervoasa in timp ce el dadu-se ordin matahalelor care erau la usa sa ma dezlege.
-   Dezleag-o si adu-o in camera mea...ah si sa fie pregatita ”cum trebuie”. spune el accentuand ultimile doua cuvinte. Mie deja imi era frica.
    Matahalele m-au dus intr-o camera rosie frumos aranjata. Acolo era o fata imbracata sumar. Avea o fata putin speriata.
-   Imbrac-o si dupa du-o sefului. ii porunceste unul din matahale, dupa iese pe usa. Ma uitam ingrozita la fata. Ea se apropie de mine timida.
-   Te...te rog sa te dezbraci. se balbaie timida.
-   Cine esti? o intreb in timp ce ma dezbracam deoarece aveam sentimentul ca daca nu faceam ce-mi spunea o vom pati amandoua.
-   M...ma n..numesc C...Caty. Tu cum te numesti? ma intreaba in timp ce-mi lua hainele si imi da altele in primire. Era un costum negru format dintr-un sutien negru si niste chiloti iar in fata si in spate avea ca o fusta lunga.
-   Layla...am o intrebare....de ce trebuie sa port astea? o intreb aratand spre haine. Ea se uita la haine si dupa se inrosise.
-   Trebuie sa le porti pentru ca asa a zis sefu. O sa te faca a lui. ultima propozitie a zis-o in soapta. Ma uitam la ea si fara sa vreau am inceput sa tremur.
-   Nu...nu vreau! zic si incep sa plang.
-   Trebuie, asa am patit-o si eu.Nici eu nu vroiam dar....m-a fortat si amenintat ca daca nu sunt a lui imi omoara fratele, si nu vroiam asta asa ca.....l-am lasat sa-mi faca ce vroia, iar acum sunt animalul lui de companie:((. incearca sa ma calmeze dar...mai rau facea.
-   Trebuie sa o fac, nu??? ca altfel mor. ii spun oftand, si ma imbrac cu acel costum...sa fiu sincera chiar imi venea bine.
   Dupa ce m-am imbraca am pornit spre camera sefului. Nu stiam ce sa fac, imi era foarte frica. ”Poate am norocul sa nu ma faca a lui ci doar sa ma omoare....Da stiu, ce mai gandire pozitiva am si eu..nu? Poate, o sa vina Maya cu Nicole si ceilalti sa ma salveze chiar la momentul potrivit.” Stiam ca ma amagesc singura. Asa ca am incetat sa mai gandesc. Ajungem si intru in camera. Caty imi zambeste trist dupa inchide usa.
    Am ramas doar eu si el. Se uita la mine ca la un premiu. Imi era frica. El imi face semn sa ma apropii de el si sa ma asez pe pat. Tremuram mai rau ca un chiuaua. El se apropie de mie, eu ma dau in spate.
-   O haide ca nu sunt chiar atat de rau. imi spune luandu-ma in brate. Scorbossss.
-   Da...daca prin ” chiar atat de rau ” intelegi ” cumplit de batran ofilit care numai se tine pe picioare” atunci ma declar deacord! ii spun zambind ironic. Simteam cum incerca sa-mi desfaca sutienul dar nu putea deoarece eu ma foiam pe pat de zici ca eram o gaina ingrozita. Si chiar eram ingrozita!!!!
     Se pare ca mosul s-a saturat de trancanelile mele, deoarece ma tranteste pe pat si se pune peste mine. Eu incep sa ma zbat sub el. Dar era prea puternic:((, iar doua ore mai tarziu............eram a lui.

DPV: Kanji
   Eram socat. Nu puteam crede așa ceva. De unde naiba a scos ca sunt in cârdășie cu Rebekah. Asa ceva e imposibil! Trebuie sa o opresc, altfel le va spune tuturor ca eu sunt cel care a rapit-o.
-   Danelle stai! incerc sa o opresc fara pre mare succes. La un moment dat ea se opreste si se intarce spre mine. Fata ei era plină de lacrimi amare.
-   Da-mi un motiv bun ca sa nu le spun celorlati ca tu ai fost in spatele rapirii si ca tot tu esti un asasin in serie? se uita la mine...avea chipul rece si indiferent. Asta numai era Danelle pe care o stiam eu. Ea era partea intunecata a ei. Cea careia nu-i pasa de nimic.
    Ma uitam la ea. Fac un pas in fata, iar ea faca unul in spate. ”In felul asta trebuie sa-mi folosesc viteza sa ajung la ea inainte de a apuca ea sa fuga.”  Imi numar in gand pana la trei si incep sa alerg spre ea. Ea nu mai apuca sa fuga deoarece am luat-o in brate si am strans-o in asa fel incat sa nu poata scapa.
-   Danelle, asculta-ma! Nu eu sunt cel care a rapit-o pe Layla! spun nervos. Ea se zbatea in bratele mele mai ceva ca o gaina la taiat.
-   Nu-mi pasa! Lasa'ma! Tot o sa le spun adevarul! tipa nervoasa. Multumesc Domnului ca ceilalti dormeau bustean. O i'au pe sus si o duc in camera. Cand o las jos, ea imi da o palma de toata frumusetea. Chiar are ceva putere. Trebuia sa o opresc cumva.
-   Asculta-ma!  Eu nu mint! Jur pe...pe....JUR PE IUBIREA CARE TI-O PORT! tip nervos si o sarut. Ea se mai zbate un pic dupa se calmeaza si-mi raspunde la sarut. Ne sarutam cu foc. Avea niste buze moi si dulci mai rau ca mierea. Cand am terminat, ea avea o fata socata. Se uita in ochii mei si incet, incet au inceput sa-si faca aparitia lacrimile in ochii ei.

DPV: Danelle
     Raman socata. Nu puteam crede ce tocmai am facut.”M-a sarutat! Dar...de ce plang?” , ” Plangi de fericire, idioato!”. ” Jur pe iubirea ce ti-o port!” , ”Jur pe iubirea ce ti-o port!” , ”Jur pe iubirea ce ti-o port!” Asta imi rasuna in minte. Numai puteam de fericire. Nu puteam sa cred ca el a spus asta. Dar stiam ca trebuia sa spun adevarul.
-   Kanji, oricat mi'ai spune asta, stii ca odata si odata tot o sa trebuiasca sa le spui adevarul. Si e mult mai bine acum, decat mai tarziu. Sti si tu asta! ii reprosesz trista. El se uita la mine oftand.
-   Haide! imi spune si ma i'a de mana calm.
-   Unde? intreb nedumerita.
-   Sa le spunem adevarul. N'avem ce face! asa ai zis si tu. Adevarul trebuie sa iasa la iveala. imi spune si dupa i'am trezit pe toti si i'am adunat in sufragerie. Cu totii era atat de somnorosi incat mai aveau putin si adormeau in picioare. Niall chiar adormise:))
-   V'am adunat pe toti aici ca sa va spun ceva. Ceva ce nu o sa va placa, va asigur. incepe discursul Kanji. Stateam de el si in sustineam, il tineam de mana aratandu'i ca nu e singur.
-   Ce anume ai sa ne zici acum, ne poti zice dimineata! spune somnoros Liam si da sa se intoarca spre scari.
-   Stai, Liam, te rog, va rog sa'l ascultati. Credeti'ma ca va intereseaza. Este in legatura cu rapirea Laylei. le spun calma. Ei imediat ciulesc ueschile iar Niall se trezeste.
-   Hmm...deci....offf e foarte greu pentru mine sa zic asta si credeti'ma nu mi'e usor deloc. O sa incep cu inceputul asa ca va sugerez sa stati jos....bun. Deci mama mea era servitoare in casa unui om foarte bogat iar el...el a violat'o si asa am ajuns eu pe lume. Ea a devenit animalul lui de companie. Isi batea joc de ea in ultimul hal. Eu, stateam cu o bona. Rar o vedeam pe mama, iar cand o vedeam, era plina de vanatai, de julituri, dar ea tot zambea cand ma vedea. Pana intr'o zi cand acel om, a vandut'o, a dat'o la produs. Dar inainte de asta, ea a ramas din nou gravida. El a lasat'o sa nasca in speranta ca va face un baiat, pe care'l va face ca si el....un mafiot. Dar cand a vazut ca e fata, a zambit si a spus: " Asta va fi urmatorul meu animal de companie!"  Si asa a fost. Eu am devenit un asasin, eram antrenat zi si noapte ca sa devin un...mosntru. Ca sa devin ca...el. La varsta de 10 ani am omorît prima data. Nu vroiam sa fac asta, dar "tatal" meu m'a amenintat ca daca nu devin unealta lui, imi va omorî sora. Si nu vroiam asta. Dupa ce a nascut'o, criminalul ala a dat'o la produs pe mama. Handicapatul care a cumparat'o, dupa un an, a ......omorît'o. Cand am auzit asta, am jurat ca il voi omorî pe asa zisul meu tata si pe criminalul care a facut asta.
    Dupa ce am terminat de povestit, Danelle avea lacrimi in ochi, Maya se uita trista la mine si Nicole era tinuta in brate de Zayn. Cu totii se uitau tristi si socati la mine.
-   Bun, si ce legatura are asta cu rapirea Laylei? ma intreaba calm si uimit Harry. Ma uit la Danelle iar ea da din cap incurajator spre mine.
-   Ei bine, cu o saptamana inainte sa ma cunoasteti pe mine in parcul de distractii, am primit ordin sa o.....ucid la Layla deoarece ea nu stiu ce i'a facut "tatalui" meu. La inceput asta a fost planul, sa ma apropii de voi si de Layla si cand se astepta mai putin, actionam. Dar... - nu am mai putut continua deoarece obrazul meu a facut contact cu pumnul lui Louis. Cad pe jos, si'mi duc mana la locul cu pricina.
-   Adica...adica tu te'ai prefacut in tot acest timp ca'ti pasa de noi si de ea si....si..cand de fapt tu..tu..planuiai pe la spatele nostru sa o omori!!!??? Esti un...un..criminal la fel ca taica'tau! zbiara nervos catre mine.
-   Louis! Lasa'l sa termine! Asculta'l pana la capat! tipa la randul ei, Danelle ingrijorata.
-   Dany...lasa'l, are dreptate. Dar...-dupa cum am spus inainte sa fiu intrerupt,- dupa ce am vazut, cu va comportati cu mine, intre voi, am....m'am simtit ca intr'o adevarata familie. Si stiu ca nu o sa ma credeti, si ca probabil ma veti urî, dar, inainte de asta, recunosc ca am incercat sa o omor, dar...nu am putut sa duc pana la capat asa, asa ca atunci cand ala m'a sunat sa'i confirm ca am omorît'o, i'am spus ca nu, iar el, mi'a spus ca daca nu i'o voi aduce la el, o va omorî pe sora mea. I'am zis ca o voi face dar, n'am facut'o. Iar acum la ceremonie, cred ca el se saturase sa mai astepte, a trimis....cel mai de temut criminal al lui, sau ma rog criminala a lui.
-   Blonda! spun toti deodata.
-   Ah, daca stiam ca ea e de la inceput, as fi omorît'o foarte usor! spune Nicole zambind nervoasa.
-   Nu puteai, crede'ma. La nastere a fost furata de Guvern si au fost facute experimente pe ea. Iar acum e de neinvins. Are puteri supranaturale. De'aia eram eu cu eram cand am coborat pe scari.
-   Imposibil! Am auzit de asa ceva dar nu credeam ca e adevarat. Stiam ca doar doi oameni au fost facti cobai pentru experimente. Kabuto Yakushi si o femeie dar nu stiu cum o cheama. ne explica Nicole calma.
-   Da, Rebekah Marin. Ea e tipa care a rapit'o pe Layla. Si sunt trei persoane cu astfel de puteri. Doar ca a treia nu e asa de puternica ca ceilalti doi.
-   Cine e? intreaba curioasa Danelle, deoarece despre asta nu i'am spus in acea noapte.
-   .... Nu conteaza asta acum. Trebuie sa ne ferim de ei ceilalti doi neaparat. Trebuie sa mergem la sediu maine si sa plecam in misiune. O sa mergem dupa Layla.
-   Ohhoohoo....stai asa! Tu nici macar nu ne'ai intrebat daca vrem sa mergem cu tine, sau daca nu te iertam sau daca nu te bagam la inchisoare pentru toate crimele pe care le'ai facut pana acum! tipa nervoasa Maya.
-   Nu are importanta asta acum! O sa fiu fericit  la inchisoare DUPA ce o salvam pe Layla, iar cand putem imi faceti si mie o favoare si sa o salvam si pe sora mea? Va rog! incerc sa'i induplec oftand.
   Ei acceptara pana la urma. Dupa au aflat ca Danelle stia de toate astea, si au inceput sa tipe la ea, ca de ce nu le'a spus. In fine, pana la urma totul s'a terminat cu bine atunci. Ne'am indreptat spre camere si am dormit pana pe la vreo 07:23, cand ne'am trezit ca sa plecam la sediu si sa'l anuntam pe Jhon de toate intamplarile.
    In timp ce eram in masina ma uitam la fiecare'n parte. " Nu m'am asteptat sa ma accepte asa de usor, tinand cont ceea ce sunt.....Ei chiar au o inima mare. Ma bucur sa am niste prieteni ca ei:D. Ma bucur ca i'am intalnit "

Capitolul 16: Ceremonia si Rapirea

    Au trecut cateva zile de la incidentul dintre Kanji si Danelle. Danelle ne spusese in mare parte ce s'a intamplat. Era chiar tare dupa parerea mea. In prezent ma aflu in sala de sport.
    Simteam ritmul melodiei trecand prin mine. Dansul era singurul lucru care ma facea sa uit ca aveam amnezie in acel moment. Doctorul a spus ca trebuie sa i'au niste medicamente care ma pot ajuta. Desi aveau un gust ce lasau de dorit, trebuia sa le iau.
    Melodia se termina, iar eu ma ridic de jos si ma grabesc pe scari sa'mi i'au pastilele. Ajung in bucatarie, le i'au din dulap, imi i'au un pahar cu apa si dau pastilele pe gat. In acest timp, in bucatarie intra Maya pregatita sa iasa in oras.
-   Ce faci? in o intreb zambind.
-   Bine, tu? imi raspunde iar eu ma asez pe scaun.
-   Bine, tocmai am venit din sala de sport. Am avut o ora de dans:P
-   Auzi, ai vrea sa vii cu mine la mall? ca trebuie sa'mi cumpar o rochi pentru ceremonie.
-   Ce ceremonie? o intreb curioasa.
-   Ah....nu stiai? pai....evident.....iarta'ma.....am uitat ca ai amnezie. Uneori, chiar pare ca n'ai. Ei bine, este o ceremonie anuala la S.W.A.T.,trebuie sa se prezinte toti agenti. E un fel de...bal al agentilor. imi explica zambind.
-   Atunci pot sa'mi i'au si eu o rochie? o intreb entuziasmata.
-   Sigur! Hai! imi spune si ma i'a de mana indreptandu'ne spre usa. Iesim din casa, ne urcam in masina si pornim in viteza spre mall.
    Ajungem, coboram din masina si intram in mall.
-   Dar unde se va tine ceremonia? o intreb curioasa.
-   Pai, se a tine la Londra. Abea astept! imi spune zambind in timp ce intram intr'un magazin cu rochii. Erau  foarte frumoase, de toate culorile.
    Maya se indreapta spre o rochie mov cu putin argintiu. o i'a si se indreapta spre cabina de proba. Dar inainte sa intre se intoarce spre mine:
-   Alegeti si tu cateva si probeaza'le! suna mai mult ca o porunca dar nu m'am impotrivit! M'am plimbat absenta printre miile de rochii.Pana la urma am luat vreo 3 rochii si m'am dus si eu in cabina de proba. I'au o rochie si o pun pe mine. Ii inchid fermoarul, si ies afara sa ma vad in oglinda si sa ma vada si Maya.
    Rochia ei ii venea foarte bine, dar...nu stiu, parca nu era culoarea ei.
-   Hey, cum imi sta? o intreb calma.
-   Wow, arati superb, dar...hmm...nu prea merge cu culoarea parului tau. imi dau ochii peste cap cand imi facu' semn sa ma intorc in cabina si sa o i'au pe urmatoarea.
    Am tinut'o asa vreo trei ore. Pana la urma ne'am ales rochiile potrivite.
    Ajungem acasa obosite rau! Nu mai vreau shopping.
-   Off.....am scapat si de asta. spun si ma trantesc pe canapea zambind obosita. Maya se arunca langa mine razand de fata mea obosita. " De parca fata e e mai tare!" gandesc si ii scot limba.
-   Ai vazut bunaciunea aia care statea in spatele meu? Atunci cand eram la KFC. spune iar eu incep sa rad.
-   Frt, mai aveai umpic si te impiedicai doar ca sa te observe. zic si ii dau cu perna usor in cap razand. Ea se inrosi si incepe sa rada. Incepem o usoara bataie cu perne pana cand cineva isi curata gatul.
-   Bunaciune...ha? se aude de langa scari vocea nervoasa a lu Harry. Maya si cu mine inghetam de frica.
-   Am auzit de la Louis ca atunci cand Harry e nervos incepe sa tipe si sa faca ca o mata strangulata de gat. ii soptesc eu la ureche Mayei care nu se mai putea abtine si a inceput sa rada de cred ca o auzeau si vecinii:)). Eu neputand rezista incep si eu sa rad. Radeam amandoua ca doua nebune. Oricine ne'ar fi vazut ar fi zis ca suntem scapate de la 9.
-   Radeti, nu? ii aud vocea in spatele nostru. Ma uit la Maya care incetase sa rada. Eu il vad cum are perna pregatita de atatc. " Asa facem? bine Hazza, te'ai pus cu cine nu trebuia!" gandesc si ii fac semn Mayei sa i'a perna in mana. O i'a si asteapta semnalul meu.
   "Unu,Doi, Trei....Si"
-   ACUM!!! tip si Maya sare alaturi de mine pe canapea apoi pe Harry care era luat prin surprindere. Cazuse pe jos, asaltat de noi. Radeam toti trei ca nebunii. Harry, nu stiu cum imi luase perna si jocul se inversa. Eu incep sa alerg prin sufragerie cu Harry in urma mea si Maya in urma lui:)) Eram ca soarecele, pisica si cainele:))).
   Maya il prinde pana la urma pe Harry si cad amandoi pe jos, unul peste altul. Atunci am stiut ca era momentul sa'i las singuri, asa ca ma intrept usor spre scari cand deodata ma simteam ca si cum cineva imi daduse cu ceva in cap. In minte au inceput sa'mi apara diferite imagini cu mine si cu baietii pe  care nu le stiusem pana atunci. Cand se termina, cad in genunchi facand un mic zgomot, pe care din pacate cei doi morezi il auzira, si venira in graba spre mine.
-   Layla, esti bine? ma intreaba alarmata Maya.
-   D...da... sunt bine. Doar am ametit putin. incerc sa zambesc dar imi iesi mai mult o strambatura.
-   Haide sa te ducem in pat. imi spune Harry, si nici nu'mi dadu timp sa ripostez ca ma luase in brate si ma cara pe scari pana'n camera mea si ma aseza pe pat.
-   Vei sta in pat. Ma duc sa sun doctorul. Nu e bine sa ai ameteli cand ai amnezie. imi spune Maya calma scotandu'si telefonul din buzunar.
-  Nu! Pe bune! Sunt bine! incerc sa'i linsitesc si sa fac sa ma creada. Nu'mi placea sa'i mint, dar nu trebuiau sa stie. Trebuia sa ramana secret pana imi amintesc tot.
    Pana la urma i'am convins, dar nu pentru mult timp.
    Zilele au trecut ca vantul si ziua ceremonie a venit. Intre timp eu am mai avut ameteli si flash'uri, dar inca nu mi'am revenit complet. Danelle si Kanji stateau aproape tot timpul impreuna, era clar ca era ceva intre ei, si ma bucur pentru ei:d. Nicole cu Zayn, sunt in relatii foarte bune, sau asa credeam eu pana intr'o zi cand i'am auzit certandu'se pentru tweet'uri. Se pare ca fanele nu erau tocmai deacord cu ea si ii dadeau numai hate'uri si comm'uri foarte urate. Dar i'am lasat in pace. Stiam ca Zayn se va ocupa de tot:d. Si nu se vor desparti. Maya si harry, sunt la fel, indragostiti pana peste urechi unul de altul:D. Niall si Liam....din pacate n'au partenere, iar eu cu Louis ne gandeam sa le gasim pe cineva.Eram in avion spre Londra. Amintirile care imi mai veneau din cand in cand, imi aratau ca am mai fost odata in Londra. Hmm...pun pariu ca e foarte frumos acolo:D.

     In fine, revenind in prezent, tocmai ma imbracam cu rochia pe care am luat'o din mall. Imi las parul liber si ma machez cu putin auriu si alb pe la orichi si obisnuitul rimel. Maya se machease cu putin portocaliu si cu rimel. Danelle cu negru si cu albastru inchis si evident rimel. Iar Nicole, cu putin albastru si argintiu si evident rimel. Toate eram superbe. Baietii cand ne'au vazut au ramas socati. Aveau gurile cascate.
   Dupa ne'am urcat in masina si am pornit spre restaurantul unde se tinea balul. Cand am ajuns toate privirile erau asupra noastra. Zayn le zambea tuturor fetelor, si femeilor iar ele.....efectiv erau OMG!!:))). Nicole ii mai ardea cate o palma iar Zayn spunea " Iubitele, ce sa le faci daca sunt geloase." iar pe mine ma bufnea rasul.

DPV: Kanji
    De cand am intrat in sala, o fata ne tot privea, si nu inteleg de ce. Se pare ca nimeni nu si'a dat seama de asta. E o tipa blonda cu ochii albastri. Era frumoasa, si imi parea cunoscuta de undeva dar nu stiu de unde. Apoi i'am vazut tatuajul de pe piciorul drept. Am ramas socat. Ala era semnul Yakuzei! Poate va intrebati de ce nu am si eu unul , nu? Ei bine, eu n'am vrut sa'mi fac. Nu'mi plac tatuajele.
    Daca ea era aici inseamna ca "Tata" s'a hotarat sa astepte si a trimis pe altcineva in locul meu. " Trebuie sa o anunt pe Danelle! Repede! Daca femeia aia e cine cred eu ca e...atunci o vom pati urat de tot!" O cautam pe Dany, prin multimea aia dar fara succes.
    In timp ce cautam intru in cineva fara sa vreau. Ma intorc si vad parul rosu al Mayei.
-    Hey! Ai grija pe unde mergi! ma atentioneaza ea uitandu'se urat la mine. Eu ii zambesc.
-   Ok! Auzi ai vazut'o pe Danelle? o intreb calm.
-   Pai nu, dar tu ai vazut'o pe Layla? Era langa mine acum cateva minute vorbind cu o tipa blonda, si acum numai e. imi spune ingrijorata. " O tipa blonda? Nu poate fi! Fir'ar!"
-   Trebuie sa o gasim, repede! ii spun lunad'o de mana si o caram prin multime. Ea la un moment dat se zmucise din mana mea si se uita urat la mine.

-   Ce s'a intamplat? De ce trebuie sa o gasim repede? ma intreaba nedumerita. Oftez
-   Pentru ca e in mare pericol. Asa ca fa bine si caut'o! ii spun si plec de langa ea in cautarea blondei deoarece unde era blonda era si Layla.
    Din intamplare o vad urcand niste scari alaturi de bruneta. Incep sa alerg spre ele. Blonda vazandu'ma incepe sa fuga si ea, lunad'o de mana la Layla. Fugeam pe scari in urma lor.
   Ajungem pe cladire, unde le astepta un elicopter. Tremuram de frica pentru Layla.
-    Layla! Nu! Stai pe loc! tipam ca nebunu la ea dar ea nici nu ma auzea. Blonda imi zambi. Dintr'o data ma i'a o durere de cap insuportabila, ceea ce mi'a confirmat banuielile. Ea era, Rebekah Marian, una din cei trei mutanti care lucreaza pentru Yakuza. Sau ma rog, nu erau mutanti. De mici au fost luati de la sanul mamei lor si guvernul a facut exparimente pe ei.
-    Sefu' iti transmite ca ai decazut Kanji. atat imi spune si se urca in elicopter alaturi de Layla care era controlata de blonda.
   Mie inca nu'mi trecuse durerea de cap, dar am reusit sa cobor scarile si dau de Maya. Ea vazaandu'ma in halul in care sunt, se alarmeaza.
-   Ce ai patit?
-   Layla a fost rapita! atat am spus ca in momentul urmator cad in genunchi de durere.

DPV: Danelle
    Ajungem la bal si totul era foarte frumos. Dupa cateva minute imi dau seama ca suntem urmariti de o tipa blonda, care se uita cam insistent la Kanji.
    Dupa o ora de cand ajunsesem se pare ca blonda vorbea acum cu Layla.Toate bune, pana cand vad ca Layla pleaca cu ea spre niste scari. Le urmaresc si o aud pe blonda vorbind la telefon:
-   Da, am luat pachetul.....Da....Cei spun lu' Kanji? .....Am inteles......Da.....Da, cred ca stie ca sunt aici. Se pare ca a fost o ideie grozava sa colaboram cu el...Da...Am inteles, ma indrept acum spre elicopter. spune si inchide telefonul. Eu eram impietrita langa perete. " Nu se poate! Kanji a ajutat'o????? Dar e imposibil, chiar el mi'a spus ca....nu va lasa pe nimeni sa se atinga de Layla. Va plati pentru asta!" gandesc iar in secunda urmatoare il vad pe Kanji venind spre ele doua. Ele fug pe scari cu Kanji pe urmele lor. N'am mai stat sa vad ce se intampla si plec de acolo. stiu ca nu era bine ce faceam si ca Layla putea fi rapita dar, nun stiu e ceva la femeia aia acre ma face sa stau departe de ele. Parca eram teleghidata.
    Inchid ochii dupa ii deschid si era parca uitasem ceva important. Dupa cateva minute o aud pe Maya cum striga la Kanji. Asa ca ma apropii:
-   Cum adica a fost rapita? Ce vrei sa apui cu asta? tipa Maya nervoasa scuturandu'l pe Kanji care saracul vedea dublu.
-    Vreau sa spun ca a fost rapita! tipa si Kanji enervat de purtarea roscatei.
-   Treuie sa mergem la sediul din Londra. Repede! spune Maya nervoasa. Scoate telefonul din geanta si apeleaza.
-   Alo? Nicole, avem o urgenta! Layla a fost rapita! Aduna gasca si ne vedem in fata restaurantului. Da, hai pa! spune si inchide. Il ajuta pe Kanji sa se ridice, dupa care ma i'a si pe mine de mana si incercam sa ne strecuram prin multime. Ajungem in fata restaurantului, unde ii gasim pe ceilalti avand niste fete ingrozite.
-   Cum adica Layla a fost rapita!? sare nervos Louis spre Maya. Ea se uita calma la el.
-   Nicole suna'l pe Jhon si anunta'l de rapire! Iar noi trebuie sa ne indreptam  spre hotel si sa ne odihnim ca maine va fi o zi grea! Si nu accept niciun refuz sau comentariu! spune aspru spre Niall si Louis care vroiau sa protesteze. Ei au tacut, n'aveau ce sa faca.
    Ajungem la hotel. Eu dormeam cu Kanji in camera. Ajungem in camera si eu ma duc la baie sa ma schimb. Cand ies il vad pe Kanji stand intins pe pat uitandu'se la tavan. Cred ca e timpul sa acctionez.
-   Cum ai putut?! soptesc simtind cum sangele incepe sa'mi circule prin vene mai repede.
-   Adica? ma intreaba nedumerit.
-   Cum ai putut sa o ajuti pe blonda sa o rapeasca pe Layla?! tip nervoasa. Ma uitam la el iar el se uita la mine de parca as fi fost nebuna.
-   Ce am facut?! ma intreaba socat.
-   Oh....nu te preface ca nu stii! Am auzit cu urechile mele cum blonda aia vorbea cu cineva despre tine! Si spunea ce bine ai ajutat'o! Eram sigura ca te'ai schimbat! Am avut incredere IN TINE!!!!! zbier ultimele doua cuvinte. In secunda urmatoare ies din camera si fug pe hol cu Kanji pe urmele mele.
    Ce se va intampla in continuare? Layla va muri? Kanji si danelle se vor impaca? Asta veti afla numai daca veti citi capitolele urmatoare!:D

Capitolul 15: Nopti Albe si Probleme...

     Ajungem intr'un final acasa rupti de oboseala. Se pare ca nimeni nu mai era treaz, cu toti s'au dus la culcare. Am intrat in camera mea si Louis s'a dus in a lui. Imi dau rolele jos, ma dezbrac si ma duc sa fac dush. Dar cand sa ies de sub apa imi dau seama ca mi'am uitat pijamalele in camera. Imi infasor prosopul in jurul meu strans si ies din baie. Cand ies din baie, il vad pe Louis uitandu'se la mine cu gura cascata. De uimire scapa plapuma si pernele pe care le avea in mana. Eu rusinoasa si timida, ma intorc cu spatele si intru'n baie rosie la fata.
-   Aaaah....iarta'ma dar...dar n'am stiut ca ieseai din dush. imi spune balbaindu'se timid.
-   Nu'i nimic. N'aveai de unde sa stii. Deci de ce ai venit? il intreb scotand dupa usa doar capul uitandu'ma curioasa la el.
-   Aaa.... pai....cand am intrat in camera mea, paturile erau ocupate de Liam si Niall, iar Liam s'a intins pe tot patul, asa ca nu pot sa stau cu el in pat, iar cu Niall...nu  multumesc. Asa ca m'am gandit ...adica mi'a trecut prin minte....ah...nu, adica tu erai singura care statea singura in camera si...ma gandeam daca ma lasi sa dorm cu tine? Nu o sa sforai, si o sa dorm pe jos daca nu vrei sa dorm cu tine. imi explica timid...-si vorbea foarte repede de abea am inteles ce mi'a zis- iar eu politicoasa din fire...accept.
-   Ok....so....ai putea sa....sa'mi dai si mie pijamaua de  pe pat....ca am uitat'o ca proasta:P. il rog iar el cand aude imi zambi amuzat. Eu ii scot limba jucaus si dupa intru in baie sa ma schimb. Dupa ce termin, ies si ma uit la Louis. El statea pe canapea si se uita la mine "gata de culcare". Imi era mila de el, cum se ghemuia in acea canapea foarte tare.  Il las in pace. Vroiam sa vad cat rezista.
    Ma bag in pat si sting lumina. Ma intorc cu spatele la canapea si inchid ochii. "Vreau sa'mi amintesc. Vreau...sa...sa stiu cine sunt. Ma simt bine cu Louis...dar parca simt ca nu'l cunosc intr'adevar:(. Vreau sa simt ca'l cunosc, sa stiu...ca e al meu, cum am scris in jurnal. Vreau sa simt ca Maya si Nicole sunt prietenele mele cele mai bune. Vreau...vreau sa simt ca....baietii, Kanji, Danelle...sunt alaturi de mine, asa cum mi'au promis. Simt ca sunt aproape sa'mi amintesc...dar ceva ma impiedica....ca o umbra, care nu vrea sa fiu...din nou...eu."  Ma simteam goala pe dinauntru. Simteam ca nu sunt intreaga fara acele amintiri.
    Il aud pe Louis miscandu'se incontinuu si injurand incet ca sa nu aud eu- dar tot auzeam:))- in canapea. Oftez si ma ridic in fund. Aprind veioza de langa mine, si ma uit la el. Satenul se ridica si se uita la mine curios.
-   Vino in pat. ii spun calma uitandu'ma la el, iar el...ei bine, nu voia sa ma refuze asa ca...accepta oferta mea cu mare placere. Era bucuros ca scapa de acea canapea tare. Se aseaza langa mine si se intoarce cu spatele la mine, dar dupa cateva secunde se intoarce si se uita la mine:
-   Multumesc! imi spune si dupa ma pupa pe obraz dulce. Gosh...simteam ca zbor.  Dupa care se intoarce la loc cu spatele. Sting lumina si ma bag sub patura. Ma intorc cu spatele la el si incerc sa adorm.
    Trecuse deja o ora de cand incercam eu sa adorm, fara rezultat. Mintea mea era cu gandul la persoana de langa mine.
La.G:    " Sa ma intorc? Oare a adormit? Dar daca se intoarce el? " Capul meu era plin cu intrebari de acest fel:)). Imi era foarte cald. Si nu era de la caldura de afara:)).
Lo.G:    " Sa ma intorc? Oare a adormit? Nu cured...adica sigur ca a adormit. As vrea sa o vad cu doarme...poate daca m'as intoarce? Dar daca se intoarce si ea? offff.....de ce trebuia sa vin aici, cand aveam canapeaua din sufragerie- care e cu mult mai buna decat asta din camera Laylei:D. "Gandeam emotionat. " Nu pot sa cred ca dorm cu ea! " Voiam sa'si aduca mai repede aminte de mine, de noi.
La.G:    " Mai bine m'as intoarce....n'avea cum sa se intoarca si el in acelasi timp cu mine!"
Lo.G:    " Mai bine m'as intoarce...n'are cum sa se intoarca si ea in acelasi timp cu mine!"
     Asa ca m'am intors. Dar se pare ca si Louis avea aceeasi ideie, asa ca am ajuns, ca doar cativa centimetri sa ne desparta. Impietresc speriata, uitandu'ma socata la el. Se pare ca nici el nu se astepta sa ma intorc.
                           " S'a intors! "                                                 " S'a intors! " 
      Amandoi aveam niste fete....de zici ca eram intr'un film. Eu inchid ochii incercand sa nu vada ca am plans mai devreme, si sa ii arat sa nu m'a socat faptul ca si el s'a intors in acelasi timp cu mine! Simteam cum ma trec apele pe tot corpul. Era clar...aveam emotii:)). Deodata mi se facuse cald si mi'am dat patura jos de pe mine. Oftez si ma intorc cu spatele la el.
Lo. Pov: Drace...cum se face ca de fiecare data facem la fel? Se pare ca a avut aceeasi ideie ca mine!" gandeam in timp ce ma uitam in ochii ei verzi ca de smarald, care acum straluceau din cauza ca ....mai devreme a plans. Chiar daca eram pe canapea, ii puteam auzi sughiturile si simteam ca plangea. Vad ca se intoarce cu spatele la mine, probabil sa nu vad eu ca a plans. Asa ca...o i'au in brate, sa'i arat ca nu e singura.
La.Pov:  Dupa cateva minute simt doua brate in jurul meu care ma inconjurau protector. Va aduceti minte despre faptul ca ma simteam goala? Ei bine acum.....ma simt....aproape intreaga. Ma simteam atat de bine in bratele lui, dar....nu puteam sta asa. Ma intorc la el din instinct :
-    Ce faci? il intreb cu o fata gen: " Sper ca nu o sa crezi ca o sa te las sa stai asa...nu?
-    Pai...am crezut ca nu poti sa dormi....si m'am gandit ca'ti va fi mult mai usor sa dormi. incearca el sa gaseasca o scuza.
-    Da....si chiar crezi ca pot sa dorm cand un baiat ma tine'n brate? il intreb ironica. " Evident ca pot dormi!....Cred ca as dormi o saptamana in bratele lui:D "
-    Da....adica nu! Nu! incearca sa se balbaie dar il opresc si ii dau bratul jos de pe mine oftand. Il aud bombanind ceva neclar. Tot ce am inteles era: " ...fir'ar ea de amnezie!"

In camera Mayei si'a lui Harry

-    Crezi ca au ajuns? intreaba chicotind Maya.
-    Cu siguranta! Nu'l auzi pe Louis cum merge?Cred ca l'ar trezi si pe Niall- care crede'ma, e foarte greu de trezit:D.
-    Eh...lasa'i! O sa se descurce ei. Probabil vor dormi impreuna .....comform planului.sopteste maya razand. Dupa se bag la culcare, dormind imbratisati.

In camera mea

    Dimineata, m'am trezit langa Louis....care...ma tinea in brate! Eram cu spatele la el, si am putut sa'i simt pieptul care se misca din cauza respiratiei. Stai o secunda! Pieptul???? Ma intors usor, sa nu'l trezesc si vad ca... era la BUSTUL GOL!!! Raman socata! Ma uitam la el si zici ca era un inger, fara aripi.
    Incerc sa ma ridic, dupa cateva minute, dar nu pot din cauza lui. Bratul lui era foarte puternic si parca nu voia sa ma lase la plec. " Asa ceva e chiar culmea! Dupa ce ca nu am putut dormi din cauza lui- ca a sforait mai rau ca un porc! - acum numai pot sa ma ridic tot din cauza lui!! " 
-    Louis.....TREZESTE-TE!!!! tip nervoasa iar saracul Louis cade pe parte cealalta a patului zbierand speriat:

-    Ce? Cum? Unde? Gata sunt treaz sa traiti! tipa si se pune intr'o pozitie ca in aramata si executa salutul militar:)). Doamne daca l'ati fi vazut!!=)). ...ciufulit cu era, la bustul col, si in pantaloni lungi dungati:))., zici ca era betiv de 2 ani:)).
     Ma uitam la el in incep sa rad cu lacrimi. Dadeam cu pumnii in perna si radeam ca nebuna. Louis se uita la mine nervos.
-    A da? Deci asa facem ...nu? imi spune si'n momentul urmator sare pe pat peste mine, dar cum eu sunt mai agila, am scapat si am fugit spre usa tipand: " Nu ma prinzi!! Na na na na na na!!!!!"
    El nervos vine dupa mine. Eu fug pe scari in sufragerie, iar satenul coboara dupa mine, ocoleste canapeaua si'mi sare'n fata. Ma opresc la timp si ma intorc tipand si razand.
    Ii aruncam tot ce'mi statea in cale, iar el le punea la loc cum eram, in timp ce alerga dupa mine. Noi nu ne'am dat seama ca eram filmati de zayn si Niall. Maya facea poze, iar Nicole cu Liam erau in bucatarie ajutandu'l pe Harry cu micul dejun.
    Dupa juma' de ora de alergat, Louis ma prinde de talie si cadem amandoi pe canapea. Incep sa rad deoarece incepe sa ma gadile. ma simteam asa de bine...parca nu mai voiam sa plec din bratele lui. Dar evident, ca cineva sau ceva trebuia sa ne intrerupa. iar acel cineva este chiar Kanji:
-    Ohh...luati'va o camera! spune in timp ce intra in casa. Eu imi dau ochii peste cap oftand. Ma uit la el si vad ca venise impreuna cu Danelle.
    Ne ridicam si mergem in bucatarie deoarece Nico ne'a anuntat ca masa era gata. Ne asezam linistiti si incepem sa mancam. Mancam in liniste deplina. Chiar si Niall care am auzit ca este cel mai galagios din trupa, acum tacea malc.
-    Niall, esti bine? il intreb scotandu'l din visare.
-    Da...sunt bine, doar ca ma gandeam. Ma doare ca....ca nu'ti amintesti nimic, chiar daca ti'am spus noi totul. ofteaza si se uita in farfuria lui, dupa se ridica. Scuzati'ma, ma duc sa i'au o gura de aer. spune din nou si iese pe terasa. Toti se uitau la mine. Eu oftez si ma ridic, indreptandu'ma spre terasa.
    Afara, Niall statea pe leagan si se uita la padurea din spatele casei, ganditor. Ma apropi si ma asez langa el. Niall isi intoarce privirea spre mine.
-    Niall.....asta e. Stiu ca te doare, si pe mine ma doare ca nu'mi amintesc de voi, dar...asta e....soarta:D. N'am ce sa fac:(. ii spun, incercand sa'l incurajez fara prea mare succes.
-   Layla, stii ca tu esti surioara mea, si daca ti s'ar intampla ceva....eu...noi am muri! Stii asta! imi spune si ma i'a in brate protector. " Nu esti singura. Ma ai pe mine, pe noi! Intotdeauna vei fi surioara mea cea mica! I luv u! " ( Cand scriu cu galben sunt gandurile lu' Niall. )
    Dupa ce ne despartim, intram in casa zambind, cat de cat. Observ ca Danelle cu Kanji numai erau. ma intreb de ce au plecat?

-   Hey, de ce au plecat Dany cu Kanji??? ii intreb curioasa pe baieti. Ei au dat din umeri. Oftez si ma asez pe canapea. Dupa cateva minute fiecare s'a dus la treaba lui: Harry si Maya s'au dus in parc,Zayn si Nico s'au dus la plimbare cu bicicleta iar Liam se duse in camera lui sa citeasca o carte si poate sa mai intre pe Twitter. Niall cum aude de Twitter sare'n sus si urca scarie dupa Liam. Am mai ramas doar eu cu Louis.  Nu stiam ce sa facem. Se pare ca el vroia sa se uite la tv, dar eu aveam pofta de dansat asa ca m'am dus in sala de la subsol si mi'am dat drumul ca combina si am inceput sa dansez.

DPV: Kanji
    Simt cum imi vibreaza telefonul in buzunar Il i'au si cand ma uit vad ca era tata." ohh..alt moment nu stia si el sa aleaga?" gandesc si le spun dupa baietilor ca tre sa plec. Ies din casa si intru'n masina si raspund la telefon:
-   Da, cei? spun calm.
-   " Ai omorat'o?" ma intreaba calm. M'a prins cu garda jos, fir'ar. Mai bine ii spun adevarul, chiar daca o sa mi'o i'au pe coaja.
-   Nu. N'am putut! soptesc oftand nervos in telefon.
-   " POFTIM?!?! Uff....se pare ca trebuie sa le fac eu toate...din nou!" se aude vocea nervoasa a tatalui meu.
-   Adica? Ce vrei sa spui? il intreb asteptandu'ma la cei mai rau.
-   " O s'o omor chiar eu!  tot ce trebuie sa faci este sa mi'o aduci! Nu stiu cum faci, nu ma intereseaza dar eu o vreau!" imi spune nervos, iar eu raman socat.
-   Si daca nu vreau?
-   "Daca nu vrei?.... Atunci i'ati adio de la Caty! " imi spune smechecher. Eu raman socat. Nu putea sa se atinga de ea! Nu'l voi lasa!

-   Bine. Ti'o voi aduce, dar daca te atingi de Caty, te omor! il amenint iar el incepe sa rada.
     Ii inchid telefonul in nas, nervos, nevrand sa'i mai aud vocea.El nu este chiar tatal meu. Ma rog este dar e vitreg. Mama a fost animalul lui de companie, iar cand a aflet ca e gravida, a lasat'o sa traiasca, dar dupa ce m'am nascut, ea a fost vanduta unui alt mafiot iar ala...a omorit'o, cu sange rece! Ei bine poate va intrebati cine'i Caty. Pai ea e sora mea mai mica, si actualul animal de companie la tatalui meu vitreg. Dar lasand asta la o parte, cum sa fac sa o duc la Layla d'aici ca e tot timpul cu Louis.
    Stateam in masina si ma gandeam la Layla. " Daca n'am reusit atunci sa o omor....e clar ca nici de data asta inima nu ma va lasa." Ganmdurile mi'au fost intrerupte de sunetul telefonului:
-   Da?
-   " Hey! Ce faci?" aud vocea vesela a Danellei.
-   Bine. Tu? o intreb calm.
-   " Uite bine. Ma gandeam daca...ai vrea...sa mergem la un suc?" o adud intrebandu'ma putin timida.
-   Bine, vino afara ca sunt in masina. ii spun si inchid. In cateva momente iese din casa si intra'n masina. Era zambitoare ca'ntotdeauna. Imi dau ochii peste cap auzat dupa pornesc masina. O intreb unde mergem iar ea imi spune ca la cea mai apropiata cofetarie.
    Ajungem si coboram din masina. Intram in local si ne asezam la o masa. Ne uitam in liniste in meniuri. Imi aleg o inghetata si o cola. Fata isi alege doua clatite cu Finetti si un Sprite. Dam comanda si stam in liniste. Dupa cateva momete comanda este adusa.
-   Deci...ai ceva sa'mi spui. nu era o intrebare ci o afirmatie. Ea se uita la mine trista parca nu stiu....ar fi aflat ceva ce nu'i placea.
-   Pai....vroiam sa'ti spun ceva...nu stiu...adica stiu ca nu am facut bine...dar nu'mi inspirai incredere...asa ca....am....fost oarecum obligata sa fac asta. imi spune putin trista, evitand sa'mi spuna.
-   Pai zi ce'ai facut?
-   Offf.....o sa'ti spun repede si te rog sa nu te enervezi...ok? imi spune si eu dau afirmativ din cap.
-   Da, hai zi!
-   Ok....so.....ampusunmicrofonintelefonultausiamauzitdiscutiadinmasinacutataltau! imi spune foarte repede incat abea am inteles. Dupa cateva secunde de analizat ceea ce mi'a sus am simtit cum sangele imi clocotea de nervi.
-   CE AI FACUT???? tip ca nebunul si tot localul s'a intors spre mine uimit de iesirea mea, dar mie nu'mi pasa. Ea se uita speriata la mine, dar dupa cateva secunde isi revine. Fata ei era rece...fara sentimente.
-   Ce ai auzit. Si am facut foarte bine, se pare ca intuitia mea nu da gresi niciodata! De cand te'am cunoscut mi s'a parut ce e ceva ciudat cu tine.Sa'ti fie clar: Nu am sa te las sa te atingi de Layla decat peste cadavrul meu! imi spune rece si foarte calma. "Ohh....exact asa'mi mai lipsea!"
-   Asculta! In primul rand eu chiar nu vreau sa o omor, mai ales acum cand e cum e, asa ca nu te pune cu mine, fetito ca o vei pati. Si daca trebuie....chiar am sa trec peste cadavrul tau! o amenint. Nu'mi placea ca trebuia sa fac asta. Inima mea era cat un purice. Nu vroiam sa spun asta, dar trebuia.

-    Kanji, stiu ca nu esti asa. Chiar daca esti un asasin, stiu ca vrei sa te schimbi. imi spune calma...iar eu numai stiam ce sa spun.
-   Nu e adevarat! Cineva ca mine...nu se schimba niciodata Si chiar daca se poate, eu nu vreau sa o fac! Imi place prea mult! ii spun incercant sa o speri...dar am uitat ca ea era un agent special, si ca nu ii era frica de nimic.
-    Atunci daca'ti place asa de mult, ucide'ma chiar acum si chiar aici! imi spune, socandu'ma pe deplin.
    Zambesc.
-   Ei bine, as face'o cu mare placere dar sunt prea multi martori, si nu vreau sa am politia pe cap.
-   Atunci, sa mergem la tine. Asa ma poti omori mai usor si poti sa scapi de mine in cel mai simplu mod:D. imi spune iar eu ma inec cu sucul. O vad cum isi scoate banii din portofel si imi zambeste. Ne ridicam, iesim din local si intram in masina.
    Tot drumul a fost liniste. Din cand in cand o mai priveam pe furis.Se uita pe geam si avea o privire, trista, suparata.iar privirea....resemnata. Eu nu vrioam sa o vad asa! eu vroiam sa'i vad zambetu plin de fericire iar ochii stralucind de veselie.
 
DPV: Danelle
    Ajungem in sfarsit in apartamentul lui. Urcam si intram in casa. Raman placut surprinsa de interior. Intru, ma descalt si ma asez pe canapea. El se aseaza langa mine.
-   Deci, ma ucizi sau nu? il intreb calma. Nu vroiam sa fiu ucisa, dar daca asta trebuia sa fac ca sa aflu informatii.....asta e.  II urmaream privirea calma. Se pare ca ezita. " Ma intreb de ce?"
-   Hmm.....ai zis ca vrei sa te ucid...dar n'ai zis si cum... . imi spune si pot observa un ranjet oarecum malefic aparut pe chipul lui.

-   Adica? il intreb curioasa nestiind la ce se gandeste...desi...aveam o mica banuiala. Il vad cum se apropie de mine, dar eu ma ridic repede si ma intrept sprebucatarie, spunand in urma mea ca aveam pofta de un ceai...asa inainte sa mor:)). " God....nu vreau...adica vreau sa o fac...dar totusi.....nu vreau." " Ba da vrei!" aud o voce in capul meu. " Ba nu vreau!" tip la randul meu in gand. " Poate nu vrei cu altii....dar cu el...sigur vrei! " imi spune calma.
    Cand sa pus pliculetul in cana.... simt doua maini care ma imbratisau pe la spate. Scap pliculetul langa cana, si intepenesc. Ii simteam rasuflarea in ceafa mea, ceea ce trezea sentimente adanc ascunse in inima mea. Ma strange in brate, apropindu'mi corpul de al lui. Iii simteam buzele pe gatul meu, care ma muscau usor.
-   Incete.... incerc sa soptesc sa inceteze....dar nu puteam deoarece ma intoarce si ma saruta. Vroiam sa'l indepartez, fara prea mult succes. Ma musca de buza de jos, iar eu ii raspund la sarut. Dintr'un sarut normal a devenit un sarut salbatic care parea ca nu o sa se mai termine niciodata.
    Fara sa distruga contactul, ma ridica'n brate si ne intreptam spre dormitor. Incepea sa'mi fie frica. Nu prea vrioam...dar si vroiam. Ajungem in dormitor si ma intinde pe pat. Se pune langa mine si imi zambi dulce.
-   Mai vrei sa te omor? ma intreaba calm si zambind.
-   Pai...avand in vedere ce o sa'mi faci...nu:D. ii spun si ma urc peste el acoperindu'i fata de saruturi apasate si dulci. El le accepta bucuros.
    Ii dau tricoul jos, el vazand asta rase, dar nu se lasa mai prejos si imi daduse maieul jos, poftind dupa si la sutien. Eu pe timp ce trecea era mai sigura pe mine. Stiam ca el era alesul. Simteam cum vrea sa'mi dea sutienul jos si dintr'o data curajul s'a dus. Eu m'am dat in spate speriata. Nu vroiam sa'i intalnesc privirea asa ca m'am uitat la patura.Imi era frica, nu stiu de ce....dar imi era.
-   Daca ti'e frica....ne putem opri aici. Nu e nicio problema. il aud soptindu'mi calm. Imi ridic privirea si ma uit timida la el.
-   Nu te superi? il intreb soptind.
-   Nu...n'am de ce sa ma supar:). Este alegerea ta, iar eu nu o pot lua in locul tau:). imi spune iar eu ii sar in brate si incep sa plang usor, soptind: " Sunt o lasa! "
-   Ba nu esti! Nu te mai jigni singura, ca nu rezolvi nimic.  imi sopteste la randul lui, la ureche. Termin cu plansul si ma uit la el.
-   Multumesc! ii spun zambind.
-   Ar fi bine sa dormim, ca maine avem o zi grea. imi spune dandu'se jos din pat, imi i'a tricoul de pe parchet si mi'l arunca. I'ati tricoul pe tine si da'ti pantalonii jos, ca e foarte cald. Il ascult si vad ca se duce in baie. Il intreb si imi spune ca face un dush, ca s'a cam incins. Eu ii zambesc amuzata.
    Intra'n dush, iar eu ma asez cuminte pe pat. Ma uit prin camera.  Avea cateva poze pe rafturi, si pe birou. Camera era vopsita in negrul si rosu. Culorile mele preferate:D.
   Dupa 10 minute vine si el in camera. Avea niste pantaloni scurti pe el si era la bustul gol. Moama...arata super bine:P. Se aseaza pe pat langa mine, ma i'a in brate si ne intindem amandoi pe pat. Eu imi pun capul pe pieptul lui si inchid ochii.
-   Ce ai de gand sa faci acum ca ai aflat ca sunt un asasin? ma intreaba pe neasteptate. Eu deschid ochii.
-   Nimic. Am ajuns la teoria mea, si ma bucur. Nu esti rau, tu doar pretinzi ca esti rau, doar ca sa o tii in viata pe fata aia.....Caty..parca..nu? ii spun calma.
-   Da....ea e sora mea mai mica. imi raspunde iar eu raman socata. Imi povesti dupa tot ce i s'a intamplat, deoaece n'aveam somn. Dupa ce a terminat de povestit, din ochii mei dansau lacrimi care picau pe pieptul lui plin de muschi:).
-   Si ce ai degand sa faci in legatura cu Layla? il intreb curioasa sa vad ce are degand.
-   Pai aici speram sa ma ajuti tu....eu nu stiu nimic. N'am nici cea mai vaga ideie. imi spune iar eu oftez.
-   Eu zic sa gasim maine idei. Ok? il intreb iar eu da din cap aprobator. Eu ii zambesc dulce si dupa stingem lumina si ne culcam, el cu gandul la noaptea asta, iar eu cu gandul la .....noi...si putin la Layla.